Scopul publicaţiei: a proteja şi a promova producătorul autohton în cadrul economiei de piaţă, a contribui la relansarea economiei naţionale - garanţia independenţei statului. În 5 ani ziarul a publicat peste 500 articole despre agenţii economici din ţară.

ABONAREA 2009!

¨Opinii

¨Perpetuum mobile CCI

Costul unui abonament pe un an:

174.00 lei.

¨Studii CCI

Indice de abonament:

21442

¨Relatii externe CCI

¨ Actualitate

 Abonează-te la "Dezvoltarea" şi vei avea succese!

¨ Economic International

¨ Afacerea Ta

Nr. 18-19 (448-449) 4 iunie 2009

 Investeşte în Hânceşti – investeşte în Moldova

 În perioada 5-6 iunie, 2009, în oraşul Vaslui, România, se va desfăşura un târg investiţional cu genericul „Investeşte în Hânceşti - in­vesteşte în Moldova”. Evenimentul este organizat de Consiliul raional Hânceşti, cu susţinerea şi participarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Vaslui şi a Proiectului Tacis CBC „Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona turistică Hânceşti-Leuşeni”, finanţat de UE.

În perioada 5-6 iunie, 2009, în oraşul Vaslui, România, se va desfăşura un târg investiţional cu genericul „Investeşte în Hânceşti - in­vesteşte în Moldova”. Evenimentul este organizat de Consiliul raional Hânceşti, cu susţinerea şi participarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Vaslui şi a Proiectului Tacis CBC „Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona turistică Hânceşti-Leuşeni”, finanţat de UE.

La manifestare se preconizează să ia parte 50 de participanţi din Moldova, printre care se numără agenţi economici, organizaţii şi instituţii de profil. Din partea română, la târg sunt invitaţi 20 de reprezentanţi oficiali ai judeţelor din regiunea de frontieră, precum şi toţi agenţii economici doritori de a iniţia sau a extinde afacerile în Hânceşti, inclusiv în localităţile din zona transfrontalieră.

Programul de afaceri al evenimentului include prezentări de proiecte investiţionale şi produse, târgul meşteşugarilor, degustări, bursa parteneriatelor transfrontaliere, mese rotunde, program cultural.

Direcotul filialei din Hânceşti a CCI a Moldovei Tamara Cojocaru a afirmat, că târgul investiţional „Investeşte în Hânceşti - investeşte în Republica Moldova” urmăreşte scopul de a stimula relaţiile de colaborare dintre administraţia publică locală şi potenţialii investitori, pentru plasarea investiţiilor în acest raion.

Târgul poate fi vizitat de către toţi doritorii în perioada 5-6 iunie, curent, între orele 10.00-18.00, Centrul de Resurse pentru Afaceri din oraşul Vaslui, România.

Proiectul Tacis CBC

Proiectul Tacis CBC „Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona turistică Hânceşti-Leuşeni” a fost selectat printr-un concurs naţional de către Delegaţia Uniunii Europene, cu scopul de a crea oportunităţi investiţionale destinate activităţilor turistice, în localităţile din zona frontalieră traversartă de automagistrala Hânceşti-Leuşeni.

În cadrul proiectului vor fi implementate mai multe activităţi pentru atingerea obiectivelor acestuia. Printre ele se numără: elaborarea şi aprobarea programului-cadru de atragere a investiţiilor; dezvoltarea capacităţilor instituţionale; facilitarea cooperării turistice transfrontaliere cu parteneri de pe ambele maluri ale Prutului; promovarea destinaţiei turistice Hânceşti-Leuşeni pe piaţa internaţională investiţională pentru turism. Proiectul mai prevede implicarea actorilor sociali în participarea în cadrul forumurilor oamenilor de afaceri şi la lucrările târgurilor investiţionale internaţionale, îmbunătăţirea infrastructurii locaţiilor turistice şi sporirea accesului spre atracţiile locale, asistarea în dezvoltare a localităţilor din regiunea frontalieră a raionului Hânceşti.

Acţiunile proiectului sunt implementate pe teritoriul localităţilor defavorizate, amplasate de-a lungul frontierei de stat, precum şi pe segmentul de automagistrală Hânceşti-Leuşeni. Spre sfârşitul proiectului se observă aprofundarea şi schimbarea calitativă a cooperării autorităţilor locale, antreprenorilor de pe ambele maluri ale râului Prut.

Argumentele care au motivat demararea proiectului sunt: localităţi defavorizate din zonă, cu un număr mare de şomeri, dependenţa acestora de agricultură, astfel încât doar 10 – 15% din bugetul local este format din activitatea economică din teritoriu. Însă, în urma studiilor efectuate s-a constatat, că această regiune posedă resurse turistice importante şi o piaţă mare de turişti nedeserviţi.

Pentru a redresa situaţia, în cadrul proiectului sunt prevăzute activităţi de nivel regional, precum forumuri de afaceri, târguri investiţionale în Vaslui şi Chişinău. A fost elaborat şi publicat un ghid investiţional.

Printre activităţile de nivel raional se numără: amenajarea “Casei de oaspeţi” la Castelul de Vânătoare, elaborarea programului-cadru de atragere a investiţiilor, crearea unui sistem de panouri informative despre zona turistică, elaborarea unei hărţi turistice pe traseele comune Hânceşti-Vaslui-Iaşi, realizarea unui ciclu de emisiuni TV despre avantajele antreprenoriatului în zonă. Ofertele turistice din Hânceşti sunt plasate pe pagina web, se desfăşoară mese rotunde tematice cu ziariştii specializaţi în economie din presa scrisă şi electronică.

La nivel de localităţi proiectul prevede fundamentarea creării unei reţele de locaţii turistice raţionale, amenajarea a 10 locaţii turistice, elaborarea a 8 planuri strategice ale localităţilor de frontieră. De asemenea, se acordă atenţie asupra încurajării parteneriatului public-privat pentru activităţi turistice, este asistată administraţia publică locală în vederea atragerii şi menţinerii investitorilor. Au fost elaborate unele modele de planuri de afaceri în locaţii turistice.

În acest context, menţionăm, că proiectul Tacis CBC „Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona turistică Hânceşti-Leuşeni” contribuie la diversificarea economiei în localităţile defavorizate, stimulând participarea acestora la planificarea dezvoltării. Printre beneficiile proiectului se mai numără amenajarea locurilor pentru afaceri în satele respective, dezvoltarea infrastructurii turistice în zonă, atragerea unor donatori mari.

Ploieştiul a găzduit forul economic “Moldova prezintă”

 În perioada 20-22 mai, 2009, un grup de 20 de agenţi economici moldoveni, ce activează în domeniile transport, agricultură, construcţii, au efectuat o vizită de afaceri în România, pentru a-şi intensifica relaţiile de colaborare cu partenerii de peste Prut. .

Astfel, la 20 mai, curent, în incinta sediului din Ploieşti al Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova a avut loc forul economic „Moldova prezintă”. Principala temă de discuţie în cadrul evenimentului a fost dezvoltarea zonelor economice libere şi a parcurilor industriale.

Delegaţia oamenilor de afaceri din stânga Prutului a fost condusă de către viceministrul economiei şi comerţului Sergiu Sainciuc şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei Gheorghe Cucu.

La deschiderea forului Sergiu Sainciuc a accentuat importanţa dezvoltării relaţiilor economice cu România, care este unul dintre principalii parteneri comerciali ai ţării noastre. Viceministrul moldovean a prezentat oportunităţile investiţionale pe care le oferă Moldova investitorilor străini şi a făcut unele totaluri ale activităţii ZEL-urilor autohtone.

În acelaşi context, preşedintele CCI a Moldovei Gheorghe Cucu a menţionat necesitatea intensificării şi valorificării pe deplin a relaţiilor de colaborare dintre cele două state, precum şi importanţa pe care o au parcurile industriale, ce oferă noi oportunităţi pentru dezvoltarea antreprenoriatului. „Judeţul Prahova are mai multă experienţă în acest domeniu şi cred că am putea prelua de la colegii de aici mai multe practici de succes”, a spus sursa citată.

La rândul său, preşedintele CCI Prahova Aurelian Gogulescu a salutat interesul părţii moldoveneşti faţă de judeţul pe care îl reprezintă, exprimându-şi speranţa ca în viitorul apropiat şi judeţul Prahova să aibă o pondere mai mare în comerţul României cu RM. “Această vizită este importantă atât din punct de vedere al prieteniei, cât şi din perspectiva extinderii cooperării economice bilaterale.”

La forum au mai fost discutate posibilităţile de colaborare în domeniul energetic şi al energiilor neconvenţionale, panouri solare şi energie eoliană, cooperare în domeniul confecţiilor şi lucru în lohn, schimburi comerciale cu produse agricole, colaborări în domeniul industrial, construcţii şi materiale de construcţie. După luările de cuvânt şi prezentările făcute în partea oficială a forului, au urmat întrevederi bilaterale cu 28 de firme prahovene şi o vizită de lucru la Ploieşti Industrial Parc.

Relaţiile de colaborare moldo-române consfinţite printr-un acord

În cadrul forului economic „Moldova prezintă”, de la Ploieşti, CCI a Moldovei şi CCI Prahova au semnat un acord de colaborare. Pe document şi-au pus semnăturile preşedintele CCI a Moldovei Gheorghe Cucu şi preşedintele CCI Prahova Aurelian Gogulescu. Conducătorii celor două camere de comerţ şi-au exprimat ferma convingere, că semnarea unui asemenea acord este necesară, deoarece va contribui la facilitarea iniţierii şi dezvoltării parteneriatelor de afaceri între întreprinzătorii moldoveni şi cei români. Actul prevede intensificarea relaţiilor de colaborare intercamerale, organizarea în comun a mai multor tipuri de activităţi, orientate spre susţinerea şi promovarea mediului de afaceri din România şi Moldova.

La momentul actual CCI a Moldovei are semnate 90 de acorduri de colaborare cu instituţii camerale din 37 state. Între CCI moldovenească şi camerele din România sunt semnate 12 asemenea documente. Printre acestea se numără acordurile semnate cu CCI din Iaşi, Braşov, Vrancea, Mehedinţi, Brăila, Prahova, Suceava, Tulcea, Sibiu, Bihor, Camera de Comerţ, Industrie şi Navigaţie Constanţa, CCI Româno-Rusă.

De asemenea, 16 acorduri de colaborare au fost semnate între filialele camerei din Moldova cu camerele de peste Prut.

Filiala din Bălţi a CCI a Moldovei are semnate 7 acorduri: cu CCI din Suceava, Maramureş, Iaşi, Sălaj, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Botoşani, Vaslui şi Bistriţa-Năsăud. Tot cu CCI din Iaşi colaborează şi filiala din Ungheni a CCI, iar Edineţul - cu cea din Botoşani. Filiala din Cahul a semnat acorduri cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi şi CCI Maramureş. Iar filiala din Hânceşti colaborează cu CCI Prahova şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Vaslui. Filiala Soroca are consfinţite prin acord relaţii de colaborare cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Buzău şi CCI Suceava, iar Orheiul - cu CCI Piatra-Neamţ.

În baza acestor acorduri, în perioada 1999-2009 au fost organizate mai multe activităţi comune. Printre acestea pot fi menţionate desfăşurarea mai multor forumuri, misiuni economice, vizite de afaceri, participarea la expoziţii, mese rotunde, prezentări de întreprinderi, efectuarea schimbului de experienţă dintre specialiştii moldoveni şi cei români.

Însă, în contextul reorganizării unor Camere de Comerţ şi Industrie din România şi stabilirii noilor condiţii de cooperare comercial-economică dintre Moldova şi România, odată cu aderarea României la UE, este necesar de a revedea şi actualiza cadrul juridic al colaborării intercamerale moldo-române.

De ce judeţul Prahova?

Conform prezentării ce a fost făcută în cadrul forumului economic de la Ploieşti, Prahova este inima petrolului Românesc, Ploieştiul fiind capitala tuturor activităţilor referitoare la petrol în România şi unul dintre cele mai importante centre de tehnologie petrochimică, cercetare şi învăţământ din lume. În Prahova funcţionează 4 rafinării, dintre care 3 sunt în raza municipiului Ploieşti. Aici s-a dat în folosinţă prima rafinărie din lume – Rafinăria Mehedinţianu, România devenind prima ţară din lume care, în 1857, a avut o producţie de 275 tone de petrol, după cum consemnează Enciclopedia Britanică a Petrolului din 1938, iar Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat cu gaz. Tot în Ploieşti funcţionează începând din 1967, Universitatea de Petrol şi Gaze, unica de acest profil din Europa.

Activitatea economică a judeţului se desfăşoară prin 19.869 agenţi economici, din care 546 sunt de tip SA, 18.514 sunt SRL-uri, 713 - societăţi în nume colectiv, 18 - organizaţii cooperatiste, 64 - societăţi cooperative, 2 societăţi în comandită pe acţiuni şi 12 regii autonome.

Structura economiei Prahovene pe ramuri este reprezentată în felul următor: industrie – 51%, comerţ – 31%, servicii – 10%, construcţii – 7% şi agricultură – 1%.

Precum observăm judeţul Prahova are o vocaţie industrială. În Prahova se concentrează 41% din cifra de afaceri din industrie a Regiunii Sud Muntenia, 6 % din cifra totală de afaceri a industriei româneşti şi 7 % din totalul exportului românesc. Ponderea industriei în cifra de afaceri a judeţului este de 53,3%. Principalele ramuri industriale sunt: extractivă şi de prelucrare a ţiţeiului - 39%, cea alimentară, a băuturilor şi tutunului - 17%, energia electrică, termică, gaze şi apă - 10%.

În judeţul Prahova activează parcurile industriale: Ploieşti industrial parc, Prahova industrial parc, Plopeni industrial parc, Brazi industrial parc, Parc industrial Dibo, Negoieşti-Brazi şi parcul Isover România, Ploieşti.

Judeţul Prahova are o suprafaţă agricolă de 275.481 ha, din care 192.356 ha aparţin sectorului privat. În domeniul agricol lucrează 220 firme cu capital de stat şi privat. Principalele produse oferite de acestea sunt carnea şi preparate din carne, vinurile roşii de calitate superioară, cerealele, fructele.

Prahova este cunoscută şi în calitate de zonă turistică. Turismul montan şi al sporturilor de iarnă este asigurat în staţiunile Sinaia, Buşteni, Azuga, Cheia, Slănic. Amatorii de vânătoare pot vâna vulpi, porci mistreţi, lupi, iepuri, căprioare, raţe şi gâşte sălbatice, jderi, dihori, bursuci ,fazani, urşi, râşi. Prahova este cunoscută ca „patria vinurilor roşii”, renumitele podgorii de Valea Călugărească, Tohani, Urlaţi asigură turismul vinului. Iar zonele rurale de o frumuseţe aparte care promovează ospitalitatea şi bucătăria românească sunt cunoscute ca zone agroturistice.

În calitate de argumente pentru potenţialii investitori, autorităţile prahovene enumeră aşezarea geografică deosebită, infrasctructura, piaţa de desfacere, de cca 1 milion de consumatori (a doua din România), marea varietate a resurselor naturale, solul fertil, vastul potenţial turistic, etc.

Antreprenorii de pe cele două maluri ale Prutului şi-au dat mâna la Bucureşti

 Cca 50 de agenţi economici români şi 20 de businessmeni moldoveni au purtat negocieri bilaterale în cadrul forumului de afaceri „Moldova prezintă”, desfăşurat la 21 mai, 2009, în Bucureşti.

Forul din capitala română a fost moderat de Nicolae Vasile, vicepreşedinte al CCI a municipiului Bucureşti. În prima parte a evenimentului au fost prezentate avantajele de care pot beneficia investitorii străini în Moldova, precum şi informaţii ample despre zonele economice libere, portul Giurgiuleşti şi aeroportul din Mărculeşti.

Secretarul de Stat al Ministerului ÎMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri al României Gheorghe Marin a afirmat, că extinderea colaborării bilaterale îi va oferi Moldovei posibilitatea de a-şi lărgi piaţa de desfacere, prin România, în ţările UE, şi României, prin Moldova, în statele CSI.

Prezent la forum, viceministrul economiei şi comerţului Sergiu Sainciuc a făcut un sumar al reformelor din domeniul economic implementate la noi în ţară, menţionând că Moldova este interesată de intensificarea relaţiilor de colaborare cu România, în special datorită faptului, că cele două state deschid noi pieţe de desfacere.

La rândul său, preşedintele CCI a Moldovei Gheorghe Cucu i-a îndemnat pe businessmenii de peste Prut să investească în ţara noastră, asigurându-i că CCI le va oferi tot sprijinul necesar, pentru a le găsi parteneri de afaceri în Moldova.

În cadrul forumului oamenii de afaceri, investitori români în ţara noastră, şi-au manifestat nemulţumirea faţă de problemele ce împiedică sau îngreunează obţinerea vizelor precum şi accesul la administraţiile şi serviciile publice.

În cea de-a doua parte a forului economic antreprenorii români au fost familiarizaţi cu dinamica evoluţiei sectorului agricol şi de prelucrare a fructelor şi legumelor, au continuat discuţiile cu oamenii de afaceri din Moldova, în cadrul întrevederilor bilaterale. Menţionăm, că din delegaţia autohtonă au făcut parte companii din domeniul transporturi, industrie alimentară, comerţ, Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, reprezentanţii zonelor economice libere, ai portului Giurgiuleşti şi aeroportului din Mărculeşti.

Concomitent, viceministrul moldovean şi preşedintele CCI a Moldovei au avut o reuniune restrânsă cu oficialii români, unde s-a discutat despre consolidarea relaţiilor comerciale, fapt ce poate fi facilitat de proximitate, comunitate lingvistică şi tradiţie. Potrivit reprezentanţilor români, strategia României în ceea ce priveşte schimburile comerciale include, în primul rând, transferul centrului de greutate dinspre Uniunea Europeană înspre alte pieţe, respectiv ţările vecine, Asia şi Orientul Mijlociu. De asemenea, s-a subliniat cooperarea regională fructuoasă între Camere omoloage, în special din zona de frontieră cu ţara noastră şi s-a hotărât o colaborare mai eficientă în vederea stabilirii componenţei nominale a Comisiei Mixte, a cărei reuniune urmează să fie fixată în viitorul apropiat.

Delegaţia oamenilor de afaceri din Moldova a vizitat şi expoziţia internaţională specializată „Indagra”, la care Moldova a participat cu stand colectiv.

Cât şi ce exportăm în România

În anul 2008 volumul comerţului exterior al Moldovei cu România a constituit circa 927 milioane USD, fiind în creştere cu 30,5% faţă de 2007. În anul 2008 în Moldova au fost importate mărfuri din România în valoare de 591 milioane USD, cu 31,6% mai mult decât în 2007.

Principalele grupe de mărfuri exportate anul trecut în România au fost: grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală, produse alimentare, băuturi alcoolice şi fără alcool, oţet, tutun, produse minerale, textile, încălţăminte şi accesorii, maşini şi aparate, echipamente electrice, etc.

În perioada de referinţă, principalele grupe de mărfuri importate de Moldova din România au fost: produse minerale, produse alimentare, băuturi alcoolice şi fără alcool, oţet, tutun, materiale plastice, cauciuc, textile, metale comune, maşini şi aparate, echipamente electrice, produse ale industriei chimice, ş.a.

În perioada ianuarie-martie 2009 se înregistrează un sold pozitiv în valoare de 3,3 mil.USD faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 (-70,3 mil.USD). Ponderea exportului, în comerţul total pentru ianuarie-martie 2009, este de 51,5% (32,4% în aceeaşi perioadă 2008) şi a importului 48,5% (67,67% - 2008).

Actualmente, în ţara noastră sunt înregistrate şi activează peste 500 de societăţi cu capital român, care au făcut investiţii în sumă de 518,0 mil. lei. Cele mai mari întreprinderi cu participarea capitalului românesc sunt: Banca Comercială Română Chişinău, Petrom-Moldova, Mobiasbancă-Groupe Societe Generale, Top Leasing, Green Hills Market, Romstal Trade, Orange Moldova, Eurofarmaco, European Drinks Import Export

Opinii

Perpetuum mobile CCI

Afacerea Ta